Archive

Posts Tagged ‘craciun’

Prin ochii lui


Lumea privita prin ochii iubitului meu. O alta zi pierduta in departare. O alta pagina din jurnalul animalutului meu.
20 Decembrie. A fost o intreaga agitatie toata saptamana. Am stat mai mult singur acasa si tot ce puteam face era sa dorm pe scaunul din hol asteptand ca cineva sa deschida usa, sa aprinda luminile si sa ma ridice sa ma tina in brate. Ma mai trezeam din cand in cand, ma uitam in jur dar nu era nimeni. Dimineata eram singur iar Cristina aparea abia dupa amiaza ca sa mancam si ca sa se poata odihni fiindca noptile si le pierdea in fata calculatorului. Asta seara a venit acasa, a aprins lumina, a vrut sa se dezbrace dar s-a uitat la mine si mi-a zambit. M-a luat in brate si mi-a spus ca are o surpriza pentru mine. Cand am vazut ca deschide usa si trece pragul mi-am spus – De data asta nu mai scap. Iar am facut o prostie si cu siguranta vrea sa scape de mine. Asa ca am inceput sa imi infig gherutele in geaca Cristinei si incercam sa scap ca sa pot fugi in casa. Ea a inceput sa rada si sa imi spuna sa ma linistesc pentru ca nu voi pati nimic. A mai deschis o usa catre un loc in care am inteles ca oamenii isi arunca gunoiul. Oare Cristina chiar vrea sa scape de mine?  Era tare frig acolo dar puteam zari copacii pe care ii privesc de la geamul bucatariei. Cristina a luat in mana ceva alb si pufos, mi-a bagat labuta in el si mi-a spus – Uite, asta e zapada. Apoi a scuturat-o deasupra capului meu si a zambit. M-am uitat la ea si mi-am dat seama ca e fericita. O materie alba, pufoasa care se topeste destul de repede pe capul meu o face fericita. Am mieunat in semn de aprobare si am mers in casa unde e cald si bine. Am continuam sa ne jucam acolo si cred ca am suparat-o atunci cand m-am urcat aproape de varful bradului. Imi place sa ating globurile acelea si sa trag de beteala. Ma distreaza. Un obicei tare ciudat si impodobitul bradului. Cristina mi-a explicat ca nu trebuie sa il stric, pentru ca asa este el frumos cu toate lucrurile acelea stralucitoare. E un simbol si o traditie a Craciunului. Parea ceva important pentru ea dar nu cred ca vorbeste serios. Maine mai incerc o data sa vad cat de sus pot ajunge.

Craciun fericit !


Mos Craciun cu plete dalbe,
A sosit de prin nameti
Si aduce daruri multe
La fetite si baieti.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Din batrani se povesteste,
Ca-n toti anii negresit
Mos Craciun pribeag soseste
Niciodata n-a lipsit.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Mos Craciun cu plete dalbe,
Incotro vrei sa apuci?
Ti-as canta florile dalbe,
De la noi sa nu te duci.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Asta pentru a va provoca un zambet si ca sa va amintiti de copilarie, de colinde, de emotii. Craciun fericit !

O alta parte


Te caut din cand in cand, ma gandesc la tine, la ce am avut, la ce am fost dar nu la cat timp a trecut…

Desi sunt constienta ca te-am abandonat de mult abia azi mi-am dat seama ca am inceput anul cu tine, micutul meu blog, si ca il termin tot cu tine, dar nu ma pot abtine sa nu ma simt vinovata ca nu l-am petrecut deloc cu tine. M-ai ajutat sa ma descopar mai bine si sa vad cat de mult imi place sa petrec timp cu tine, implicit cu mine. Sa mangai tastatura, sa devin vulnerabila, sa ma deschid, sa iti arat cealalta fata a mea.

Era primavara cand te-am alinat ultima oara cu gandurile, trairile si sentimentele mele, cu o particica din mine. A mai trecut un an
Unde sunt zilele cand priveam cum se topeste zapada, cum totul revine la viata? Unde s-au dus toate noptile fierbinti de vara? Si zilele cand priveam de la fereastra cum una cate una frunzele se desprindeau din copaci si faceau loc unui nou anotimp? Acum totul e inghetat, nimic nu misca, dar totusi am un motiv sa ma bucur. Printre zapada, vant, agitatie, sentimente am uitat ca vine acel unic moment din an cand sunt cea mai plina de speranta si bucurie. Poate e un cliseu, poate nu ma intelegi, dar Craciunul e magic si e sarbatoarea mea preferata. De fiecare data e o atmosfera speciala, pentru mine cel putin. O perioada cand ne gandim, privim si ii iubim pe cei din jur mai mult. Cand o simpla experienta ca si impodobitul bradului ne apropie. Cand in fiecare scara de bloc, la fiecare usa copii ne incanta cu scumpele colinde (am generalizat, nu e momentul sa fiu rautacioasa si sa spun ca nu toti au ureche muzicala). Sau cel putin asa ar trebui sa fie, traditia in sine ar trebui sa ne faca sa zambim. Dar adevarul este ca nimeni nu mai zambeste atunci cand primeste covrigi si mere asa ca toti prefera sa se uite pe vizor si sa nu raspunda decat sa vada fata trista a copiilor care exprima „si banii? unde …unde sunt?” . Si ca sa fiu in ton cu anul acesta (atat cat a mai ramas din el), ii inteleg doar e „criza”. On-topic: Cum sa nu iti placa cantecele, luminile, filmele, amintirile, frumusetea, toate astea legate de un singur sezon?

Stiu ca ne-am schimbat, nu mai acordam atentie traditiilor, ne-am schimbat pana si imnul national dar totul era mai frumos candva. Acum toata lumea e sceptica, ironica, grabita, suparata dar eu sunt aici incercand sa raspandesc vestea pe care toti o stiam candva.

Craciunul e frumos, magic, sublim.

Binecuvantat este sezonul care care aduna toata lumea intr-o conspiratie a dragostei.– Hamilton Wright Mabi

Asta-i doar alta parte din mine, asta sunt eu. Toti judecam, fa-o daca vrei. Am inceput cu sfarsitul, revin cu umplutura anului meu care va fi in curand uitat.

Lasa-ma sa-ti arat cine sunt si ce simt.