Arhiva

Archive for the ‘Jurnalul lui Tomy’ Category

Prin ochii lui


Lumea privita prin ochii iubitului meu. O alta zi pierduta in departare. O alta pagina din jurnalul animalutului meu.
20 Decembrie. A fost o intreaga agitatie toata saptamana. Am stat mai mult singur acasa si tot ce puteam face era sa dorm pe scaunul din hol asteptand ca cineva sa deschida usa, sa aprinda luminile si sa ma ridice sa ma tina in brate. Ma mai trezeam din cand in cand, ma uitam in jur dar nu era nimeni. Dimineata eram singur iar Cristina aparea abia dupa amiaza ca sa mancam si ca sa se poata odihni fiindca noptile si le pierdea in fata calculatorului. Asta seara a venit acasa, a aprins lumina, a vrut sa se dezbrace dar s-a uitat la mine si mi-a zambit. M-a luat in brate si mi-a spus ca are o surpriza pentru mine. Cand am vazut ca deschide usa si trece pragul mi-am spus – De data asta nu mai scap. Iar am facut o prostie si cu siguranta vrea sa scape de mine. Asa ca am inceput sa imi infig gherutele in geaca Cristinei si incercam sa scap ca sa pot fugi in casa. Ea a inceput sa rada si sa imi spuna sa ma linistesc pentru ca nu voi pati nimic. A mai deschis o usa catre un loc in care am inteles ca oamenii isi arunca gunoiul. Oare Cristina chiar vrea sa scape de mine?  Era tare frig acolo dar puteam zari copacii pe care ii privesc de la geamul bucatariei. Cristina a luat in mana ceva alb si pufos, mi-a bagat labuta in el si mi-a spus – Uite, asta e zapada. Apoi a scuturat-o deasupra capului meu si a zambit. M-am uitat la ea si mi-am dat seama ca e fericita. O materie alba, pufoasa care se topeste destul de repede pe capul meu o face fericita. Am mieunat in semn de aprobare si am mers in casa unde e cald si bine. Am continuam sa ne jucam acolo si cred ca am suparat-o atunci cand m-am urcat aproape de varful bradului. Imi place sa ating globurile acelea si sa trag de beteala. Ma distreaza. Un obicei tare ciudat si impodobitul bradului. Cristina mi-a explicat ca nu trebuie sa il stric, pentru ca asa este el frumos cu toate lucrurile acelea stralucitoare. E un simbol si o traditie a Craciunului. Parea ceva important pentru ea dar nu cred ca vorbeste serios. Maine mai incerc o data sa vad cat de sus pot ajunge.

Bucatarie italieneasca

12/01/2010 2 comentarii

Tocmai vin din bucatarie. Am facut spaghete, una dintre mancarurile mele preferate. De obicei dupa ce toata activitatea din bucatarie se termina, adica aragazul se inchide, oalele ajung in chiuveta, o singura persoana mai lipseste sa guste ca sa isi dea verdictul final. Pisoiul meu rasfatat. Asta seara mi-am pus increzatoare spaghetele in farfurie fiind aproape sigura ca sunt exceptionale si ma indreptam catre masa cand mama mi-a furat un firisor minunat din farfurie si l-a tinut suspendat deasupra scaunului. Ma aplec si imi zaresc pisoiul. Prima oara am crezut ca o sa miroasa si o sa o lase balta. A mancat ma ! E ultimul lucru din lume pe care credeam ca o sa il manance. Banuiesc ca a ajutat sosul si mirosul de carne. Acum imi e frica sa nu isi schimbe dieta, sa  treaca de la Friskies la spaghete. Belea mare.