Prima pagină > Fata in fata cu mine > Aventurile animalutului meu

Aventurile animalutului meu


De peste trei luni de zile am un ghemotoc de bucurie si iubire care se perinda prin casuta mea umila. Cel mai frumos, nebunatic  si cu siguranta cel mai incapatanat pisoi din lume. Inceputul a fost cel mai greu, el fiind foarte timid cu strainii dar nu ia luat prea mult timp sa se simta in largul lui si sa devina stapanul casei. Nu ii ia prea mult nici sa se imprieteneasca cu cei din jur. Iar daca micutul meu Tomy vede ca totul este in regula si este in siguranta isi incearca toate siretlicurile pe care le are in desaga. Toarce, miauna, se strecoara printre picioarele tuturor si are cea mai dulce privire in speranta obtinerii unei bunatati.

Sa nu credeti ca nu stie sa se apere pe el insusi, lucrurile sau persoanele care cred ca ii apartin. Devine foarte gelos in ceea ce ma priveste. Nu permite ca altcineva sa imi acapareze atentia, are mereu grija sa se strecoare in bratele mele si incearca din rasputeri sa fie singurul barbat din viata mea. Daca nu sunt la calculator are mereu grija sa imi mentina scaunul cald si doar el doarme lipit de pieptul meu.

Avem si propriul nostru ritual de trezire. Spre exemplu in dimineata asta in timp ce visam frumos i-am simtit nasucul lui umed cum se inghesuie in fata mea iar apoi i-am simtit capul cum incerca sa isi fata loc intre mine si perna in speranta ca reuseste sa ma ridice. Daca nici pana in acest punct nu imi vede ochii ca incep sa mi se deschida, micutul meu se urca pe mine si incepe sa miorlaie incet. Doar nu vrea sa ma sperie, nu?

Intr-un final reuseste intr-un fel sau altul sa ma faca sa ma ridic din pat. Ma alinta pret de cateva secunde iar apoi sare din pat si se aseaza in fata usii spunandu-mi „E timpul pentru micul dejun”. Iese pe hol uitandu-se mereu in urma avand grija sa nu ma piarda in drumul spre bucatarie. Ajunsi la destinatie trecem mereu prin aceeasi poveste. Abia ma pot misca pentru ca mereu are grija sa ma impiedic de el ca nu cumva sa uit de ce am batut atat drum si miauna intrebandu-ma ce avem astazi la micul dejun.

Dupa ce isi termina portia se urca pe mine si se uita in farfuria mea asteptand cuminte sa termin si eu ca sa putem merge la joaca. Sigur ca mai sunt cazuri in care doreste si el sa guste din mancarea mea, fiind foarte pofticios si desigur cel mai bun critic culinar. Dupa ce terminam de mancat si sesiunea de dimineata in care ne antrenam pentru maraton el isi verifica agenda pentru ziua respectiva in felul urmator:

„Pai sa vedem. Astazi este Luni.

  • De la 9.30 la 10.00 ma joc cu soricelul meu. Doar daca l-as gasi, pentru ca nici eu nu mai stiu unde l-am bagat ultima oara. Cristina deja s-a saturat sa mi-l scoata de sub toata mobila din casa. Cred ca trecem peste asta deocamdata, sa vedem ce mai am de facut
  • 10.00 pana la 11.00 siesta mea. Nici o problema, cred ca ma pot descurca cu asta. Acum mai lipseste sa ma asez in mijlocul patului unde este atat de moale.
  • 10.45 Cristina a inceput sa dea muzica tare si m-a trezit. Deschid ochii si ma uit prin camera. Nu vrea sa ma bage in seama, iar sta pe net. Ma duc in cealalta camera si ma bag sub pat unde am descoperit o perna. Acolo nu ma deranjeaza nimeni.
  • 11.30 Sunt in afara programului meu. Dar ma simteam cam obosit pentru ca toata noaptea am ros o cutie si nu am lasat-o pe stapana mea sa doarma.
  • Din fericire am luat in calcul ca voi dormi pana mai tarziu asa ca mi-am programat la 11.45 lenevitul in fata ferestrei. Mereu sunt niste plante aici care ma incomodeaza. Nu stiu cine le tot pune la loc dupa ce eu le daram. Oh fie ma apuc iar sa le imping.
  • 12.00 Stau ascuns in spatele dulapului. Mama Cristinei iar s-a suparat pe mine. Nu stiu de ce face mereu asta, eu o ajut sa faca curatenie in jurul ferestrei iar ea pare mereu deranjata de asta.
  • 14.00 Am adormit iar in jur pare sa fie liniste asa ca presupun ca sunt in siguranta. Oricum e ora mesei. Ajung in bucatarie, iar Cristina imi zambeste si ma ia in brate. Ma aseaza pe scaun in timp ce eu astept sa imi fie pregatita masa. Dupa ce imi termin portia ma urc pe scaun ca sa pot intrezari ce mai este pe masa. Daca este acolo atunci cu siguranta nu se supara nimeni daca incerc sa miros iar mai apoi sa gust. Dar Cristina imi impinge capul in jos, cred ca vrea sa aleaga ce e mai bun pentru mine si sa imi dea mai tarziu. Nici o problema, ma intind pe picioarele ei si astept cuminte ca toata lumea sa termine.
  • 14.45 Imi ascut ghearele in tocul usii de la bucatarie. Cristina mereu rade cand fac asta zice ca am o fata de prostut, dar mama ei nu pare niciodata fericita. Zice ca fac mizerie.
  • 15.00 Ma urc pe birou, aleg un pix si il dau jos. Iar l-am bagat intr-un colt si nu il pot scoate. Ma urc iar si ma uit dupa o noua jucarie. Cristina intra in camera asa ca ma asez in pat si ma uit la tv. Toata ziua numai reclame.
  • 15.30 Ma joc cu Cristina. Ne alergam, ne gadilam, ne pupam si ne luptam cu monstrul care apare mereu de sub cearceaf. La un moment dat zaresc ceva care atarna la gatul ei. Ma agat imediat de el si incerc sa il bag in gura. Ea ma trage si se stramba la mine. Acum ce am mai facut? Cred ca este momentul oportun sa mai trag un pui de somn.
  • 17.30 Vad ca am programat niste casti care trebuiesc roase. Sunt cam vechi oricum. Ma urc usor pe birou si incerc sa le localizez. Odata ce le am in raza mea de actiune ma apuc de treaba. La un moment dat simt cum cineva ma ridica. Ah e Cristina. Imi spune ceva pe un ton suparat. Fata asta cred ca sufera de sindromul premenstrual. Nu stiu ce are cu mine.
  • 18.30 Pai cred ca dupa atata treaba merit si eu o masa copioasa, nu? Ma indrept spre bucatarie si incerc sa gasesc ceva de mancare. Lucrurile nu decurg in fiecare seara la fel, cert este ca intr-un fel sau altul obtin ceva bun de mancat.
  • 19.00 Program de voie. Ma joc, dorm, alerg sau ma mai imprietenesc cu cineva.
  • ~ 12.00 Mai devreme de ora asta nu doarme nimeni asa ca pana cand luminile nu se sting eu imi gasesc ceva de facut. Majoritatea serilor mi le petrec in bratele Cristinei. Ma mangaie si se joaca cu mine. Cu toate ca avem diferentele noastre noi ne iubim. Cand ni se face somn, ne bagam in pat iar eu incerc sa imi gasesc locul cat mai lipit de ea. Cand eram eu mic mic cat un purice ma lipeam de pieptul ei, era cald si bine si ii puteam auzi bataile inimii. Dar acum sunt de doua ori mai mare asa ca ma bag pe sub mana ei si adormim nas in nas.”

  1. 11/01/2010 la 8:27 pm

    O sa se faca cel mai frumos pisoi de pe planeta si cu siguranta cel mai pofticios. sa-ti traiasca

  2. 11/01/2010 la 8:57 pm

    Stiu stiu.😀 Mersi

  3. 14/01/2010 la 9:37 pm

    ce micut e !!! sa creasca mare si frumos !!!

  4. 14/01/2010 la 9:39 pm

    Mersi frumos.😀

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: