Prima pagină > Fun, Leapsa > Brosa-buburuza

Brosa-buburuza


Am primit aceasta leapsa de la Luana. Mi s-a desemnat un anumit obiect despre care trebuie sa scriu o poveste. O brosa.

Ma numesc Bubu. Asa m-a botezat stapana mea deoarece eu sunt o brosa-buburuza. Am fost creata de un om cu o imaginatie hiperactiva. A avut grija sa fiu frumoasa, cu o forma deosebita si extrem de bine decorata. Sunt rosie iar aripioarele mele sunt argintii cu cateva pietricele ce stralucesc la lumina soarelui. Stapana mea zice ca sunt scumpe pietricelele si ca nu ar vrea sa piarda vreuna. Asa ca are mare grija de mine. Nu ma poarta foarte des.

Atunci cand ma poarta e foarte mandra, ma poarta pe partea stanga cat mai aproape de inima ei. Ea zice ca asa imi arata cat de mult tine la mine. Ma agata de bluze foarte frumoase din materiale care ma mangaie. Si imi soptesc povestea lor. Imi spun fiecare cate lucruri frumoase au vazut si eu la randul meu imi impartasesc experientele. Sunt laudata destul de des de catre prietenele stapanei mele. Toate ma apreciaza iar atunci cand apar eu in camera celelalte brose isi pleaca privirea. Stralucesc mai tare ca o stea.

Atunci cand ma lasa acasa, ca sa ma pot odihni, stau intr-o cutie neagra destul de mare, destul de catifelata si moale. Alaturi de mine sta un inel cu diamant. El zice ca a stat o vreme indelungata pe degetul stapanei mele dar intr-o zi ea a inceput sa planga, si-a smuls inelul de pe deget si l-a aruncat in cutie. De atunci nu a mai vazut lumina soarelui. Imi pare tare rau de el.

Apoi in dreapta mea este un colier de perle. Foarte lung si extrem de frumos. Sta la gatul stapanei mele destul de des. O mangaie pe gat, pe sani, pe abdomenul ei. Uneori se joaca printe pletele ei blonde si carliontate. O gadila printre degete atunci cand se joaca cu el. Cate povesti uluitoare am auzit de la dansul. Sunt inconjurata de frumusete in acea cutie. Dar acum nu voi spune povestea prietenilor mei, ci povestea mea.

Sunt in posesia stapanei mele de aproximativ 2 ani, era primavara atunci cand a iesit mandra din magazinul acela micut cu mine in mana. Tin minte ca imi zambea si ma mangaia cu grija. Prima data m-a scos intr-un parc. M-am minunat de frumusetea florilor. Ele imi zambeau si se aplecau in fata mea. Copacii ma salutau miscandu-si crengile. Iar bancile ma rugau sa stam la taclale. Lumina pe care pietricelele mele o reflectau era frumoasa si semana cu un curcubeu. M-a incantat prima mea plimbare in aer liber. Pana atunci nu fusesem “plimbata” decat prin vitrina.

londra_042

De atunci incolo am calatorit prin toata lumea. Prin Europa am fost in Paris si am vazut turnul Eiffel, am fost in Irlanda si i-am vazut dealurile extraordinar de frumoase si m-am bucurat de jocul de culori uimitor, am fost in Londra si m-am plimbat cu autobuzele acelea inalte si rosii la fel ca si mine. Am traversat oceanul si am vizitat New Yorkul. Am vazut lumea de la aproximativ 15 mii de metri inaltime. M-am plimbat prin cele mai frumoase tari din lume si inca mai am multe de vazut. As vrea sa am timp sa pot povesti cate mi-au vazut ochii acestia ai mei realizati cu cea mai mare grija.

O singura data am crezut ca sunt in pericol de moarte. Eram in Roma, agatata de o bluza de matase gri langa un decolteu generos. Stapana mea a intrat in camera ei de hotel impreuna cu o alta persoana pe care am observat ca o tinea de mana. Ceva timp au stat de vorba, dar la un moment dat am vazut ca barbatul prezent in camera se indreapta catre stapana mea, implicit catre mine. I-a apucat capul intre mainile lui si aparent a tras-o mai aproape de el. Trupul lui apasa cu putere asupra trupului stapanei mele. Eu eram la mijloc. Ce se intampla? Nu mai puteam vedea nimic, nu intelegeam ce se intampla, nu stiam daca stapana mea este in pericol, iar eu paream ca ma desprind usor usor de bluza. Nu vroiam sa ajung pe podea. Sa raman uitata intr-o camera de hotel, departe de casa. As fi putut fi strivita. Sau adunata de catre straini. Sau puteam ajunge in stomacul aspiratorului iar mai apoi la gunoi. Nu ! Ce soarta cruda ar fi fost aceea.

Dupa ceva timp presiunea a incetat. Stapana mea m-a scos din dreptul sanului ei stang si m-a bagat in geanta ei micuta si gri la fel ca bluza acesteia. Nu stiu ce s-a intamplat in acea noapte. Am auzit cateva zgomote. Si mi-am auzit stapana tipand. Speram sa nu fi patit ceva. M-am simtit putin cam singura acolo, in intuneric doar cu rujul si pudra stapanei mele care nu vroiau sa vorbeasca cu mine. M-a scos abia a doua zi dupa amiaza cand aparent eram deja acasa. M-a privit, s-a asigurat ca sunt teafara si m-a bagat in cutia pentru bijuterii pentru a ma odihni. Am povestit prietenelor mele care abia asteptau sa ma intorc din calatorie, peripetiile mele apoi am inchis ochii si am visat ca soarele ma mangaie. Si am asteptat locuri noi, amintiri noi si peripetii noi.

brosa-buburuza1

Leapsa merge mai departe la :

Alexxutzu care va scrie despre un pantof.
Cristian care va scrie despre o carte.
Dioscoride care va scrie despre un ceas.
Hime care va scrie despre un stilou.
Marylina care va scrie despre un parfum.
Beyondo care va scrie despre o cana.

Daca altcineva mai doreste leapsa este de ajuns sa lase un comment si voi avea grija sa va pasez un obiect. Sport la scris. V-am pupat.

  1. dioscoride
    18/03/2009 la 1:32 am

    Mersi de leapsa, am vazut-o azi dimineata, o sa o onorez cu placere, cel mai probabil maine. Cat despre ceasuri, sa vedem ce-o iesi.

  2. 18/03/2009 la 1:37 am

    @dioscoride Cu placere. Asteptam povestea ceasului.😀

  3. dioscoride
    18/03/2009 la 1:39 am

    Da.. povestea ceasului in general? sau a unui ceas anume?

  4. 18/03/2009 la 1:40 am

    @dioscoride Orice ceas vrei tu. Apartinand oricui. Oricand.

  5. 18/03/2009 la 1:47 am

    Multumesc pentru leapsa o fac maine ! Si tu ai una de la mine !🙂😉

  6. 18/03/2009 la 1:53 am

    @hime Mersi. Nu am observat. Se pare ca sunt in urma cu executarea lepselor. O sa ma ocup de ea.

  7. 18/03/2009 la 3:37 am

    Da, am preluat şi eu leapşa, mulţumesc pentru că te-ai gândit la mine… Mi-a plăcut povestea ta, ne pui la treabă serioasă… Mâine după amiază, înainte să plec către birou – ceea ce înseamnă ora 17, că de-aia sunt artist – o postez… Baftă tuturor celor care au preluat leapşa… Carte, hmmm… Sper că nu un as de treflă, hi, hi,hi…

  8. 18/03/2009 la 3:43 am

    @Lisandru Cu mare placere. Ma bucur ca ti-a placut povestea mea si de abia astept sa citesc povestea ta de artist😀

  9. Nub
    18/03/2009 la 6:42 pm

    O.o ce misto e brosa(buburuza), nici povestea nu e de aruncat😀

  10. 18/03/2009 la 6:42 pm

    @Nub Mersi frumos.😀

  11. 18/03/2009 la 7:10 pm

    ce simpatic Lisandru !🙂

  12. 18/03/2009 la 7:11 pm

    @hime Ca intotdeauna.

  13. 18/03/2009 la 8:50 pm

    am 2 inrebari: de ce m-ai ales pe mine si de ce un pantof?

  14. 18/03/2009 la 9:52 pm

    @alexxutzu Te-am ales pentru ca imi iau revansa pentru ultima leapsa si pentru ca sunt curioasa . Cat despre pantof, nu stiu. Asta mi-a venit in minte. Preferi altceva?

  15. 18/03/2009 la 11:25 pm

    fieeeee😛

  16. 19/03/2009 la 12:54 am

    :)))

  17. 19/03/2009 la 10:39 am

    gata, am rezolvat-o si pe asta..pfuuu

  18. 19/03/2009 la 2:19 pm

    stii ca imi plac brosele ? cand ies o sa imi cumpar una !

  19. 20/03/2009 la 12:00 am

    @hime Nu stiam. Dar sunt un detaliu dragut.

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: